Hiperhidroza este, de fapt, transpirația excesivă. Această afecţiune reprezintă, de fapt, un răspuns exagerat dat de glandele sudoripare, consecinţa sa fiind cresterea cantităţii de transpirație, peste limita considerată normală.
Tratamentul hiperhidrozei se efectuează prin injectarea cu botox (toxină botulinică) la nivelul zonei/zonelor afectate: tălpi, axile, palme, ceafă.
Procedura durează aproximativ 20 de minute, în funcție de pacient. Remanența, conform producătorului, este cuprinsă între 6 și 8 luni, în funcție de organismul pacientului, dar și de stilul acestuia de viață.
Injectarea cu toxina botulinică (Botox) poate fi o opțiune eficientă de tratament pentru hiperhidroza la nivelul tălpilor, axilelor, palmelor și ceafă. Beneficiile tratamentului includ:
- Reducerea transpirației excesive: Injectarea cu Botox blochează semnalele nervoase către glandele sudoripare, reducând producția de transpirație în zona tratată.
- Rezultate rapide: Pacienții pot observa o reducere semnificativă a transpirației în termen de 1-2 săptămâni de la tratament.
- Durată de acțiune: Efectul injectării cu Botox poate dura de obicei între 6 și 12 luni, permițând pacienților să beneficieze de o perioadă mai îndelungată fără transpirație excesivă.
- Procedură minim invazivă: Injectarea cu Botox pentru hiperhidroză este o procedură minim invazivă, care nu necesită timp de recuperare și nu are un impact semnificativ asupra activităților zilnice.
- Îmbunătățirea calității vieții: Pacienții care suferă de hiperhidroză pot beneficia de o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și a stimei de sine după tratamentul cu Botox.
- Reducerea mirosului neplăcut: Hiperhidroza poate fi asociată cu un miros neplăcut. Injectarea cu Botox poate reduce transpirația, ceea ce poate reduce și mirosul neplăcut.
Hiperhidroza este o afecțiune medicală caracterizată prin transpirație excesivă, care poate afecta diferite părți ale corpului, inclusiv axilele, palmele, tălpile picioarelor, fața sau alte zone ale corpului. Aceasta poate fi o problemă emoțională și socială semnificativă pentru pacienți, afectându-le încrederea în sine și calitatea vieții.
Hiperhidroza poate fi clasificată în două tipuri: hiperhidroza primară și hiperhidroza secundară. Hiperhidroza primară este o afecțiune medicală idiopatică (fără cauză cunoscută) și se caracterizează prin transpirație excesivă fără o cauză aparentă. În general, hiperhidroza primară afectează axilele, palmele și/sau tălpile picioarelor, dar poate afecta și alte zone ale corpului. Hiperhidroza secundară este cauzată de o altă afecțiune medicală sau de utilizarea anumitor medicamente și poate afecta și alte părți ale corpului.
Printre cauzele hiperhidrozei se numără:
- Factori genetici: hiperhidroza poate fi moștenită de la unul sau ambii părinți.
- Schimbările hormonale: hiperhidroza poate fi declanșată de schimbările hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul adolescenței sau în timpul menopauzei.
- Stresul emoțional: stresul emoțional poate declanșa transpirația excesivă la unii oameni.
- Anumite boli: boli precum diabetul zaharat, hipertiroidismul și bolile de inimă pot declanșa hiperhidroza secundară.
- Anumite medicamente: anumite medicamente pot cauza hiperhidroza secundară.