Pedodonția reprezintă ramura medicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor stomatologice la copil.
Erupția dinților
Dentiția copilului se formează încă dinaintea nașterii. Cel mai devreme la 4 luni, primii dinți de lapte care erup sunt incisivii centrali inferiori urmați îndeaproape de incisivii centrali superiori. Desi cei 20 de dinti de lapte apar până la vârsta de 3 ani, ordinea în care ei apar variază.
Dinții permanenți apar in jurul vârstei de 6 ani, începând cu molarii și incisivii de la nivelul arcadei inferioare. Acest process de erupție continuă până în jurul vârstei de 21 de ani.
Părinții pot începe periajul dinților copilului imediat ce primul dinte a erupt. Aceștia pot folosi pasta de dinți cu fluor, cantitativ cât un bob de mazăre.
La 4 sau 5 ani, copilul trebuie să se spele singur pe dinți de două ori pe zi dar sub supraveghere până la 7 ani, astfel încât părinții să observe dacă copilul face acest lucru conștiincios.
Când invățați copilul să se spele pe dinti:
-Așezați periuța în unghi de 45 grade;
– Începeți perierea ușoară din dreptul gingiilor printr-o mișcare circulară ușoară;
– Periați suprafața exterioară a fiecărui dinte, dinspre gingie spre dinte;
– Repetați aceeași metoda pentru suprafata interioara a dinților si gingiilor;
– Terminați periajul prin perierea limbii pentru împrospătarea respirației și îndepărtarea bacteriilor;
– Folosiți ața dentară pentru îndepărtarea plăcii bacteriene dintre dinți, unde periuța nu poate ajunge.
Cariile la sugari
O formă serioasă de carii la copii se regăsește în rândul sugarilor, din cauza expunerii prelungite a dinților copilului la lichide cu un conținut ridicat de zahăr. Printre acestea fiind laptele (inclusiv laptele matern), laptele praf, sucul de fructe și alte bauturi îndulcite.
Lichidele dulci care intra în contact cu dinții copilului favorizează producerea unor acizi si bacterii care afectează smalțul dinților.
Dacă obișnuiți sa îi dați copilului o sticlă cu lichid pentru a adormi, aceasta trebuie să conțină numai apă. Daca acesta nu adoarme fără să simtă gustul băuturii favorite, încercați ca în timp să o diluați din ce în ce mai mult pe parcursul a două, trei săptămâni.
După fiecare masă, ștergeți dinții și gingiile bebelușului cu o compresă sterilă pentru a îndepărta placa bacteriană.
Tratarea cariilor dentare
Motivul durerilor dentare este reprezentat în principal de caria dentară care se grefează pe suprafața dintelui datorită igienei deficitare, alimentației bazate pe carbohidrați, glucide sau consumul de băuturi acidulate .
Caria dentara este un proces distructiv al țesuturilor dure ale dintelui constituind, prin complicațiile sale, cea mai frecventă cauza a pierderii dinților. Caria dentară este cea mai frecventă cauză a infecțiilor pulpare (cunoscute sub numele de pulpite). Cariile dentare pot apărea pe orice suprafață a dintelui ce vine în contact cu mediul oral, dar nu se pot forma pe suprafețele dintelui, aflate in interiorul osului alveolar.
Caria dentara apare ca urmare a acțiunii următorilor factori :
1.Factorul infecțios
Cavitatea bucală conține o mare varietate de bacterii, dar doar un număr restrâns din acestea sunt responsabile de apariția cariei dentare : Streptococcus mutans și Lactobacilul sunt cele mai importante dintre acestea.
Bacteriile se acumulează pe dinți sau gingii în special în locuri unde placa bacteriană este mai greu de îndepărtat :
- Șanțurile și fosetele de pe suprafața ocluzală a molarilor și premolarilor
- Spațiile dintre dinți cunoscute și ca spații interproximale
2.Factorul alimentar
Factorul alimentar este reprezentat de alimentele bogate în zaharuri sau carbohidrați.
Dacă sunt lăsați în contact cu dintele pentru mai mult timp, acizii vor ataca structurile dure ale dintelui (smalțul, dentina) provocând demineralizarea acestora.
Când demineralizarea continuă pentru o perioadă mai lunga de timp, smalțul și dentina vor pierde cantități însemnate de substanțe minerale, lăsând în urmă matricea organică, extrem de moale. Datorita consistenței slabe, matricea organică se va dezintegra, formandu-se o cavitate.
Mai mult, placa dentară se dezvoltă în special în zonele greu de igienizat unde alimentele bogate în zaharuri sunt foarte aderente la suprafața dintelui.
Pe scurt, bacteriile din placa bacteriană „se hrănesc” cu zaharuri pe care „le transformă” în acizi. Acești acizi vor distruge treptat smalțul și dentina rezultând caria dentară.
3.Calitatea și duritatea țesuturilor dentare
Dentina și cementul sunt mult mai susceptibile la apariția cariilor decât smalțul pentru că au un conținut mineral mult mai scăzut. În consecință, când suprafața rădăcinii este expusă (în cazul retracției gingivale), cariile se dezvoltă mult mai rapid pentru că rădăcinile dentare sunt acoperite de cement.
Anatomia fiecarui dinte este un alt factor care poate favoriza apariția cariilor. Dinții cu sanțuri și fisuri mai numeroase și/sau mai adânci pe suprafața ocluzală pot dezvolta mai repede carii deoarece acesta este un loc în care placa dentară se poate forma cu mai mare ușurință. De asemenea, cariile dentare se formează și în locuri în care resturile alimentare stagnează între dinți.
Refacerea dintelui
După ce toate țesuturile infectate au fost îndepărtate, dintele va trebui restaurat atât din punct de vedere estetic cât și pentru a putea participa la funcția masticatorie.
În funcție de mărimea procesului carios se pot folosi mai multe metode de restaurare : obturația dentară sau „plomba”, coroana dentară, inlay-ul sau onlay-ul dentar.
Dacă procesul carios a afectat și pulpa dentară, tratamentul endodontic va fi realizat înainte de refacerea dintelui.
Predominața gingivitei este mai mare în cazul pacienților cu diabet, iar simptomele și semnele clinice sunt mai severe.
Bolile parodontale pot fi prevenite printr-o igienă orală regulată, care include periaj dentar zilnic (minim de 2 ori pe zi) și folosirea corectă a aței dentare. Periuțele interdentare pot fi de asemenea utile deoarece ajută la eliminarea plăcii dentare dintre dinți.
O altă metodă de prevenire poate imbrăca forma controalelor periodice regulate. Multe din metodele folosite pentru prevenirea gingivitei pot fi folosite și ca tratament în fazele inițiale.
Aceste manopere pot fi efectuate în timpul controalelor periodice : detartraj, periaj profesional, irigații cu substante antiseptice.
